irescop

PAȘTELE LA ROMÂNI

2011-04-20T01:46:00.000-07:00

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat, în aprilie 2011, a doua ediție a studiului cu privire la obiceiurile, percepțiile și comportamentele românilor cu prilejul Sărbătorilor Pascale.

Prima ediție a studiului a fost realizată în anul 2010, astfel încât ediția din 2011 ne-a permis să identificăm eventuale modificări ale comportamentului românilor cu privire la obiceiurile legate de Sărbătoarea Învierii, dar și modul în care criza financiară se resimte în consumul asociat produselor specifice acestei sărbători.

Principalele aspecte investigate cu prilejul acestei cercetări au fost legate de:

tradițiile și obiceiurile de Paște ale românilor;
mod de petrecere a Sărbătorilor Pascale;
bugetul, consumul și practicile asociate acestor sărbători.

Ca o tendință generală, remarcăm faptul că, față de anul 2011, practicile și comportamentele legate de această sărbătoare s-au menținut, dar criza economică se reflectă la nivel perceptiv, un număr important de subiecți apreciind că acest fenomen le-a diminuat bugetul alocat pentru cumpărăturile de Paște.

Mai multe detalii găsiți în raportul de cercetare.

Evenimente mondene din România – percepții și interes

2011-03-29T02:58:00.000-07:00

De mai multe vreme căutam o ocazie pentru a realiza un studiu despre monden, despre interesul românilor pentru evenimentele sau falsele evenimente pe care le produce industria divertismentului. Unii din colegii mai tineri de la Departamentul nostru de comunicare s-au întrebat dacă este o temă destul de serioasă, dacă nu cumva exagerăm implicându-ne într-o cercetare a unor subiecte care nu merită a fi tratate cu instrumentele știintifice. Am ajuns cu toții la concluzia ca nici sociologilor nu trebuie să le fie nimic străin din ceea ce este social. Industria mondenului câștigă tot mai mult în audiențe, în tiraje, în spectatori. Nu știam însă prea bine cum aderă oamenii la anumite discursuri sau judecați prezente în cadrul emisiunilor de monden.

Am abordat serios un fenomen care uneori este vulgar, alteori kitsch, dar reprezintă pentru multă lume singurul teritoriu de consum cultural, șubred dar singurul.

Românii au atitudini contradictorii:

· atitudine culturalistă, în care se pronunță pentru reglementări Consiliului Național al Audiouvizualului (CNA), pentru rolul educativ al televiziunii, pentru competențele publicului în a distinge valoare de non-valoare;

· atitudine de consum destul de frecvent al acestui tip de emisiuni sau produse media;

Pe de altă parte, oamenii reclamă un bombardament mediatic care le condiționează consumul și cer CNA să ia măsuri mai dure de reglementare. Am analizat două scandaluri recente ca un prim pas al măsurării magnitudinii unor asemenea fenomene. Vom continua cercetările noastre, în măsura în care aceste teme de analiză vor fi considerate interesante, cu analize de profunzime asupra acestui domeniu sau chiar prin realizarea unor barometre regulate de încredere și populariate pentru actorii, institutiile sau organizațiile spectacolului monden din România. Noi am încercat să folosim limbajul specific consumatorilor, precum și tematici descoperite cu ocazia unui focus-grup prin care ne-am calibrat tematica cercetării. Ne ferim în analizele noastre să facem considerații estetice sau deontologice. Ca sociologi, încercăm să fim cât se poate de neutri pentru a ne respecta statutul de observatori ai fenomenului.

Vă invităm să lecturați raportul de cercetare și analiza atașată acestuia.

Prof.univ.dr. Vasile Dâncu

Relațiile interetnice în România

2011-03-29T01:13:00.000-07:00

Gesturile de tipul celui realizat de Csibi Barna la Miercurea Ciuc sunt dezaprobate de cetățenii din România, fie ei români, maghiari sau de alte naționalități.

Este concluzia studiului cu previre la relațiile interetnice realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES în data de 17 martie. Studiul a vizat percepțiile populației cu privire la relaționarea majorității cu minoritățile etnice și a relevat faptul că, în ultimii ani, relațiile dintre români și etniile minoritare sunt în general bune. Cea mai mare apreciere o primesc relațiile dintre români și etnicii germani (84% - bune și foarte bune), urmate de cele dintre români și maghiari (63% bune și foarte bune). Relațiile dintre români și etnicii romi sunt considerate bune și foarte bune de doar 43% dintre respondenți.

Percepția față de minorități

63% dintre intervievați au o părere bună și foarte bună despre etnicii maghiari. Romii sunt singura etnie cu părere 100% bună despre maghiari, în plus maghiarii sunt văzuţi defavorabil de 29,8% dintre moldoveni, 24,9% dintre munteni şi de doar 18,9% dintre ardeleni şi bănăţeni. Gradul de acceptare a acestei minorități este unul crescut. Astfel, 83% ar accepta colegi de muncă maghiari, 79% ar accepta vecini maghiari, 80% ar accepta prieteni maghiari, 69% ar fi de acord să aibă membri în familie aparținând acestei minorități.

O valoare mai scăzuta de acceptare este prezentă în cazul ipotezei reprezentării politice de către maghiari – doar 46% dintre respondenți ar accepta acest lucru.

Percepția cu privire la gestul lui Csibi Barna

La două zile după sărbătorirea Zilei Maghiarilor de Pretutindeni prilej cu care un etnic maghiar, Csibi Barna, a judecat și spânzurat simbolic o păpușă care îl întruchipa pe Avram Iancu, gestul acestuia era cunoscut de 57% dintre respondenții la studiu. Gradul de informare cu privire la acest eveniment crește direct proporţional cu vârsta: despre gestul lui Csibi Barna au aflat 72% dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani și doar 30,8% dintre cei cu vârsta între 18-35 de ani. Doar 37,9% dintre etnicii maghiari chestionați spun că au aflat despre acest eveniment. Totodată, în Transilvania și Banat notorietatea evenimentului este mai mică (54,3%) decât în regiunea Moldovei (65,9%).

Potrivit studiului, 70% dintre respondenţi consideră că gestul lui Csibi Barna va afecta relaţiile dintre români şi maghiari. Opinia este împărtășită de cetățenii români indiferent de etnie: 70,7% dintre români cred că gestul lui Csibi Barna poate afecta relațiile dintre români și maghiari, în timp ce 57,6% dintre maghiari, 64,7% dintre romi şi 68,8% dintre reprezentanţii altor etnii cred același lucru.

57% dintre cei intervievați consideră că gestul poate afecta și relațiile dintre România și Ungaria. Opinia este împărtășită în mai mare măsură de către respindenții cu școlarizare scăzută: 65% dintre cei cu maximum opt clase se raliază acesteia faţă de doar 48,4% dintre cei cu studii superioare. De asemenea, respondenții din regiuni în care etnicii maghiari sunt mai puțin prezenți sunt cei mai deschiși în a fi de acord cu ideea că gestul lui Csibi Barna poate afecta relațiile dintre România și Ungaria - 62,6% dintre locuitorii din sud și 58,5% dintre moldoveni, în timp ce doar 48,6% dintre transilvăneni şi bănăţeni cred acest lucru.

47% dintre respondenți apreciază că gestul lui Csibi Barna "nu reprezintă opinia tuturor maghiarilor din România", în vreme ce 45% susțin că acesta este un gest "provocator la adresa românilor, de sfidare". Este de remarcat faptul că opiniile respondenților se radicalizează pe măsură ce crește vârsta: 52% dintre cei de peste 65 de ani optează pentru dimensiunea ”provocatoare” a gestului, în timp ce doar 37,9% dintre respondenții cu vârste între 18 şi 35 de ani au aceeaşi părere. Acţiunea lui Csibi Barna este considerată ”provocatoare” de 54,6% dintre moldoveni, de 44,9% dintre locuitorii din zona de sud a țării şi doar de 39,2% dintre transilvăneni şi bănăţeni. De altfel, gestul lui Csibi Barna este considerat ”provocator la adresa românilor, de sfidare" chiar și de 18,2% dintre etnicii maghiari.

Percepția față de obiceiuri și avantaje ale etnicilor maghiari

71% dintre cei chestionați au auzit că în data de 15 martie minoritatea maghiară din România a sărbătorit Ziua Maghiarilor de Pretudindeni. În timp ce 63% dintre respondenți consideră că este bine ca maghiarii să sărbătorească această zi, 28% susțin contrariul.

Posibilitatea etnicilor maghiari din România de a obține cetățenie maghiară împarte respondenții în două tabere: 50% dintre ei au o părere proastă și foarte proastă despre acest avantaj al maghiarilor, în timp ce 47% au o părere bună și foarte bună. Situația se schimbă atunci când oficiali maghiari din România beneficiază de acest avantaj. 72% dintre respondenți nu sunt de acord cu gestul unor Președinți de Consilii Județene din România de a obține și cetățenia ungară, pe lângă cea română, iar 36% sunt de părere că aceștia își vor schimba atitudinea față de România după obținerea dublei cetățenii. Gradul de acceptabilitate față de dubla cetățenie scade odată cu înaintarea în vârstă: doar 18% dintre cei peste 65 de ani sunt de acord cu acordarea dublei cetățenii, în timp ce pe segmentul 18-35 de ani acordul este de 38,4%.

Percepția față de reprezentarea politică a maghiarilor

31% dintre participanții la studiu sunt de părere că rolul UDMR în politica românească este unul pozitiv, în timp ce 51% îl poziționează ca fiind negativ. Și 19,7% dintre etnicii maghiari spun că UDMR joacă un rol negativ în politica românească. UDMR este poziționat negativ mai degrabă de către respondenții din mediul rural (54,8%) decât de cei din mediul urban (47%) şi de către cei din zona de Sud (53,9%) și din Moldova (51,2%). Percepțiile negative din Transilvania și Banat sunt cele mai scăzute la nivelul întregii țări 46,5%. UDMR primește valențe nagative pentru politica românească din partea potențialilor votanți ai PRM (64%) și din partea unei părți importante a potențialilor alegători USL (59,8%). 58,6% dintre potențialii votanți ai PD-L consideră că UDMr are un rol pozitiv în politica românească.

Aproximativ treime dintre respondenți (32%) nu cunoaște faptul că UDMR a avut un Congres, iar 67% nu cunosc numele noului preşedinte al Uniunii. Respondenții peste 65 de ani sunt și în această privință mai informați decât cei tineri: 81,3% dintre cei peste 65 de ani au auzit de Congresul UDMR, spre deosebire de doar 40,9% dintre cei de 18-35 de ani. Nici 10,6% dintre etnicii maghiari nu au auzit de Congresul UDMR.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.177 indivizi de peste 18 ani, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interview). Marja de eroare a fost de ±2,9%.

Mai multe detalii puteți afla din studiul pe larg.

Percepția românilor cu privire la conflicul armat din Libia

2011-03-22T07:09:00.000-07:00

Majoritatea românilor nu este de acord cu intervenția militară din Libia și 40% consideră că România ar putea fi afectată de evenimentele din această țară.

Cu toate acestea, românii nu cunosc o poziție oficială a României cu privire la evenimentele din această țară.

Potrivit cercetării realizate de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES, în cadrul Programului ”Agenda Publică”, 90% dintre respondenți declară că au auzit de evenimentele care au loc, în această perioadă, în Libia, iar 68% dintre cei chestionați recunosc că nu sunt de acord cu intervenția militară din această țară.

Controlul asupra rezervelor de petrol (51%) și protejarea civililor de atacurile armatei libiene (42%) sunt identificate ca fiind principalele motive care au stat la baza intervenției forțelor militare internaționale în Libia.

40% dintre participanții la studiu apreciază că România ar putea fi afectată de evenimentele din Libia. În acest context, 66% dintre respondenți cred că România ar trebui să se abțină în a-și exprima o poziție oficială cu privire la intervenția militară din această țară. De altfel, studiul indică faptul că poziția oficială a României în acest sens nu este cunoscută de către cetățeni, 57% indicând acest lucru. Din restul de 41% care cunosc o pozție oficială a țării noastre în legătură cu acest eveniment internațional, 63% spun că România nu are o poziție clară, 23% consideră că România susține intervenția militară, în timp ce 10% indică faptul că țara noastră se opune intervenției.

Atunci când sunt chestionați cu privire la decizia României de a aștepta decizia NATO înainte de a lua o poziție oficială cu privire la conflictul din Libia, 65% au o părere bună și foarte bună cu privire la această atitudine, iar 26% au aprecieri negative.

În ceea ce privește atitudinea Chinei și Rusiei cu privire la intervenția militară din Libia, părerile celor chestionați sunt împărțite: 41% cred că rezervele celor două state nu sunt justificate, în timp ce 42% spun că atitudinea lor este îndreptățită.

73% dintre participanții la studiul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie - IRES apreciază drept corectă atitudinea Germaniei de a se abține la votul din Consiliul de Securitate atunci când a fost luată decizia intervenției militare în Libia, în timp ce doar 16% cred contrariul.

84% dintre respondenți se informează de la televizor cu privire la evoluția evenientelor din Libia. A doua sursă de informare este Internetul (7%).

Atunci când este vorba despre informarea cu privire la evoluția evenimentelor din Libia, 32% dintre respondenți preferă postul de televiziune PRO TV, 29% urmăresc Realitatea Tv, iar 18% Antena 3. Cele trei posturi sunt urmate de TVR și Antena 1 cu câte 7%.

74% dintre respondenți consideră că presa a prezentat mai degrabă obiectiv conflictul din Libia.

Pentru mai multe date vă invităm să consultați raportul de cercetare.

Românii și Internetul - studiu privind utilizarea Internetului în România și comportamentul internautic al românilor

2011-03-14T03:42:00.000-07:00

Folosesc românii Internetul mai mult pentru distracție sau în scop de muncă și studiu? Câte ore stau românii în medie, pe zi, în fața computerului și conectați la mediul on-line? Care sunt rețelele sociale cele mai utilizate, browserele preferate sau tipurile de site cele mai căutate?

Într-o țară în care numărul de utilizatori crește constant, iar condițiile de navigare sunt printre cele mai bune din lume, ce se întâmplă cu noii recruți internauți?

Răspunsurile la acestea și la multe alte întrebări le veți regăsi în studiul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie - Românii și Internetul.

Mai multe detalii găsiți în raportul de cercetare și analiza pe care vă invităm să le parcurgeți mai jos.

MEDICII DENTIȘTI – Percepții publice Atitudinile și comportamentele de igienă dentară ale românilor

2011-03-04T04:08:00.000-08:00

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat, la solicitarea Colegiului Medicilor Dentiști din Cluj, studiul privind ”MEDICII DENTIȘTI – Percepții publice. Atitudinile și comportame

ntele de igienă dentară ale românilor”.

Cercetarea s-a desfășurat în perioada 1-2 martie, pe un eșantion național de 1.200 de persoane, peste 18 ani, cu domiciliul în mediul urban și a investigat:

· Comportamentul de utilizare a serviciilor stomatologice

· Percepția românilor față de medicii dentiști și calitatea serviciilor stomatologice

· Accesul la serviciile stomatologice și factori de limitare a accesului

· Gradul de informare cu privire la gratuitățile pe care le suportă statul cu privire la serviciile de stomatologie

· Starea de sănătate dentară a românilor. Comportamente de igienă dentară

Mai multe detalii privind percepția publică față de medicii dentiști, dar și despre atitudinile și comportamentele de igienă dentară ale românilor puteți afla din raportul de cercetare și analiza atașată acestuia realizate în colaborare cu prof. univ. dr. Radu Câmpian, președintele Colegiului Medicilor Dentiști din Cluj și membru în Consiliul Național al Colegiului Medicilor Dentiști din România.

Percepții ale populației privind agenda publică

2011-02-23T04:35:00.000-08:00

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat o cercetare cu privire la modul în care populația a receptat principalele teme aflate pe agenda publică în luna februarie 2011.

Temele cercetării privind Percepțiile populației cu privire la agenda publică au vizat principalele evenimente și dezbateri care au dominat din punct de vedere mediatic și discursiv agenda publică, respectiv:

o Discuțiile din mediul politic cu privire la posibila schimbare din funcție a Premierului Emil Boc

o Dezbaterile publice cu privire la oportunitatea înființării unui nou partid în România

o Arestările și dezbaterile privind corupția din sistemul vamal din România

o Încrederea în instituțiile din România care au fost asociate cu temele aflate pe agenda publică

Cercetarea a fost realizată în 18 februarie 2011, prin metoda CATI, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ la nivelul populației din România.

Mai multe detalii găsiți în raportul de cercetare și analiza pe care vă invităm să le parcurgeți mai jos.

NATIONAL BANKING INDEX - o premieră pe piața cercetării de marketing financiar din România

2011-02-17T03:26:00.000-08:00

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES derulează în anul 2011 Programul Național de Evaluare a Serviciilor Instituțiilor Bancare din România - NATIONAL BANKING INDEX 2011, primul program integrat de evaluare a percepției pieței bancare derulat în România.

Rezultatele National Banking Index reprezintă un feedback al clienților cu privire la experiența lor cu piața bancară. În studiul realizat de IRES, percepțiile acestora sunt analizate atent și interpretate într-o manieră coerentă, astfel încât să servească drept barometru pentru eficiența băncilor, pe de o parte, dar și drept linii directive pentru viitor, pe de altă parte. Prin evidențierea punctelor nevralgice, dar și a punctelor forte a relației client-bancă, rezultatele studiului pot conduce la o mai bună raliere a serviciilor și produselor oferite de bănci la nevoilor clienților.

Raportul atașat conține rezultatele studiului prospectiv cu privire la piața bancară derulat de cercetătorii Institutului Român pentru Evaluare și Strategie - IRES în luna ianuarie 2011.

Studiul relevă că doar 3% dintre utilizatorii de servicii bancare din mediul urban au foarte multă încredere în bănci în general, în timp ce 41% au multă încredere, 40% puțină, iar 13% foarte puțină încredere.

65% dintre românii care utilizează servicii bancare au un cont curent (inclusiv card de salariu), 35% au un card de credit, 22% au un cont de economii, în timp ce 16% au luat un credit pentru nevoi personale.

O treime din respondenți folosesc bancomatul săptămânal, o cincime ocazional, în timp ce o altă treime folosește bancomatul o dată pe lună. Restul respondenților îl folosesc mai rar (6%) sau deloc (15%). 47% dintre români nu folosesc niciodată cardul pentru a plăti cumpărăturile, iar 33% îl folosesc ocazional; 15%, în schimb, îl folosesc de cele mai multe ori, iar 5% declară că îl folosesc de fiecare dată. Serviciile bancare on-line sunt accesate în prezent de doar 17% dintre utilizatorii serviciilor bancare.

Conform studiului, procesul de alegere a băncii de către o persoană este determinat, mai degrabă, de factori perceptuali de tipul: încredere, amabilitate etc. și într-o proporție mai scăzută de oferta efectivă a băncii.

Aproape jumătate (48%) dintre utilizatorii serviciilor de banking din România declară că nu îi nemulțumește nimic cu privire la relația pe care o au cu banca.

În mod paradoxal, cu toate că se declară mulțumiți per total de serviciile bancare, dar și de aspecte mai specifice ale colaborării cu băncile, oamenii tind să mențină o distanță față de aceste instituții și receptează serviciile lor ca fiind doar în favoarea băncilor și nu a clienților.

Dintre băncile prezente pe piața din România, BCR se bucură de cea mai ridicată notorietate (top of mind) – 34%. Aceasta este urmată de BRD, menționată de 18% dintre respondenți, Banca Transilvania – 13%, Raiffeisen Bank – 11%, Bancpost – 5% și ING – 5%. Restul băncilor au fost menționate de sub 5% dintre respondenți.

Potrivit studiului, unul din 10 utilizatori de servicii bancare, cu rezidența în mediul urban, intenționează să ia un credit de la bancă în viitorul apropiat.

Într-o lună normală, doar 39% dintre utilizatorii de servicii bancare din mediul urban reușesc să facă economii.

Mai multe detalii, găsiți în raportul de cercetare și în analiza datelor pe care vă invitam să le parcurgeți.

Patriotismul netemperat şi politizarea unei emoţii

2011-02-07T00:42:00.000-08:00

”Patriotismul la români” este cea mai recentă cercetare realizată de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, disponibilă publicului larg.

Studiul ”Patriotismul la români” a avut ca punct de plecare incidentele din timpul sărbătoririi Zilei Unirii de la Iași și Focșani, din 24 ianuarie, dar a vizat studierea aderenţei cetățenilor la sloganele patriotismului și a investigat mecanismele de autoidentificare și heteroidentificare în nașterea identităţilor regionale.

Deși patriotismul este o temă intens mediatizată de câteva ori pe an, cercetarea de față arată că apartenența la patriotism și aderența la sloganele patriotismului este extrem de scăzută în cazul tinerilor între 18 si 35 de ani.

Clivajul dintre generații devine unul semnificativ atunci când vorbim despre patriotism și are la bază o criză a modelului educaţional pe care societatea îl propune în ceea ce privește educația patriotică.

Vă invităm să parcurgeți detalii cu privire la rezultatele cercetării și interpretarea datelor.

Rapoartele de cercetare pot fi descărcate mai jos.

Analiza raportului - Patriotismul netemperat şi politizarea unei emoţii - 9 pagini

Raport de cercetare - Patriotismul la români - 129 pagini

Percepția riscului și adaptarea la criză a românilor în 2010

2011-01-06T05:45:00.000-08:00

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES a realizat un bilanț complex al anului 2010 din perspectiva percepției riscului și adaptării la criză a românilor.Cele patru studii alăturate prezintă modul în care cetățenii români s-au raportat la crizele și riscurile cu care s-au confruntat în anul 2010, dar și temerile pe care ei le au pentru anul 2011. Rapoartele prezintă percepții comparative între anii 2009 si 2010.În cadrul fiecărui raport veți găsi metodologia cercetărilor și datele de desfășurare a acestora.

Rapoartele de cercetare pot fi descărcate mai jos.

Raport de evaluare Romania 2010_Perceptii generale - 170 pagini

Raport de evaluare Romania 2010_Perceptia crizei si comportamente de adaptare - 193 pagini

Raport de evaluare Romania 2010_Fricile romanilor - 110 pagini

Raport de evaluare Romania 2010_Perceptii de viitor 2011 - 99 pagini

Inventarul activităților umane și practicile culturale ale românilor în 2010

2011-01-06T01:42:00.000-08:00

Câți români au plâns în 2010? Câți au cumpărat flori? Câți au consumat alcool? Câți au fumat? Câți au fost la restaurant?
sau
Câți români au avut o mare bucurie în acest an? Câși au cumpărat cărți? Câți au mers la spectacole sua la cinema?

La toate aceste întrebări veți găsi răspuns în cercetarea Inventarul activităților umane și practicile culturale ale românilor în 2010 realizată de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES.

Raportul de cercetare complet poate fi descărcat aici.

View more presentations from iresibc.

Revoluția română din memoria socială

2010-12-22T03:40:00.000-08:00

O poveste tristă, bună doar pentru manalul de istorie

”Revoluția încâlcită”, cum a numit-o într-o carte celebră Nestor Rateș prin care prezenta Revoluția română publicului american, ”revoluția furată” - numită apoi de opoziția politică ”revoluția copiilor, ”revoluția confiscată”, ”revoluția neterminată”, toate acestea au fost sintagme care au însuflețit nu doar dezbaterea de două decenii despre anul 1989, dar și lupta politică. Anul trecut, la 20 de ani de la acele evenimente, au apărut puține sinteze sau monografii, puține dezbateri, aveam senzația că lumea a uitat sau că vrea să uite acel eveniment. Eroic, după unii, tragic în viziunea altora. Mi-a părut rău că nu am avut din timp ideea de a face o cercetare de opinie publică pe această temă, dar lipsa de pregătire publicistică a celor douăzeci de ani m-a descurajat atunci. Aveam senzația că societatea noastră a obosit să-și pună întrebări despre acest eveniment, că s-a îndepărtat chiar și de tragismul acelor ani sub presiunea ambiguității evaluării lui sau a urmărilor social-politice care au anulat marile speranțe puse în viitorul liber care se deschidea în față. Nici la 21 de ani interesul liderilor de opinie și a celor care fac agenda publică nu este mai mare pentru Revoluția română. Doar organizațiile de revoluționari mai încercă, destul de timid, să aducă aminte despre acel eveniment. Analiza completă...

Raportul si analiza poate fi descarcat aici.

Obiceiuri de Crăciun la romani

2010-12-20T06:47:00.000-08:00

Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie - IRES

a realizat, in perioada 13-15 decembrie 2010, in colaborare cu studioul regional TVR Cluj, cercetarea ”Obiceiuri de Crăciun la romani”.

Cercetarea releva ca:

aproape jumătate dintre români (47,7%) au pentru Crăciunul din acest an un buget sub 400 de lei
65,8% dintre român susțin
că bugetul pentru Crăciun a fost afectat de criza din ultimii ani
oferirea de cadouri cu ocazia Crăciunului este un obicei pentru 90,5% dintre români
98,7% dintre români fac daruri membrilor familiilor lor, 75% rudelor, 56,2% prietenilor și doar 35,6% vecinilor și 25,1% colegilor de birou
50,5% dintre români împodobesc în acest an un brad natural. 41,4% spun că bradul de Crăciun pe care îl vor împodobi va fi artificial, în timp ce 3,5% spun că își vor împodobi bradul din curte. 2,3% optează pentru un brad natural, în ghiveci
80,6% dintre români vor prepara în acest an un meniu special pentru Crăciun, iar 65% dintre aceștia spun că meniul va cuprinde preparare tradiționale

Descarca raportul integral.

OBSERVATOR URBAN

2010-10-29T04:21:00.000-07:00

Indicatori privind calitatea vietii urbane din Romania

Unul din sase romani din mediul urban a fost victima unui furt, iar unul din zece, victima unei inselaciuni. De asemenea, unul din sapte romani a fost victima unei insulte sau a unei calomnii.
Unul din patru romani din mediul urban apeleaza la medic cel putin o data pe luna, iar unul din cinci romani nu a fost niciodata la medic.
Peste 92% din locuitorii mediului urban sunt proprietari ai imobilelor in care locuiesc, doar 4% dintre acestia fiind chiriasi. Doar 12% dintre respondenti au declarat ca intentioneaza sa isi schimbe locuinta in urmatorii doi ani.
Desi nivelul taxelor este apreciat ca fiind in general ridicat (61%), 41% dintre respondenti ar fi de acord cu introducerea unor taxe pentru dezvoltarea infrastructurii sau a altor proiecte comunitare.
Cele mai importante motive de insatisfactie privind circulatia in marile orase sunt generate de modul in care administratia locala asigura locuri de parcare (46%), nerespectarea regulilor de circulatie (39%), amenajarea trotuarelor si a spatiilor de traversare pentru pietoni (39%) si siguranta In mijloacele de transport in comun (26%).
Primarii au o vizibilitate ridicata, 87% dintre locuitorii localitatilor urbane cunoscand numele acestora. In contrast insa, viceprimarii sunt cunoscuti de numai 35% dintre locuitori.
Activitatea primarilor este preponderent apreciata pozitiv, 68% dintre respondenti declarandu-se multumiti de aceasta.
Increderea in autoritatile locale este in general scazuta, fiind situata la un nivel de 25% pentru Primarie, 21% pentru Consiliul Local, 31% pentru Consiliul Judetean si 21% pentru Prefectura.

Raportul complet poate fi descarcat aici.

Perceptii asupra sistemului medical din Romania

2010-10-14T03:09:00.000-07:00

Descarcă raportul și analiza.

Când cetățenii sunt mai deștepti ca noi... - Analiza - Vasile Dâncu

2010-09-17T06:26:00.000-07:00

Descarcă analiza aici...

Radiografia unui scandal public - Analiza - Vasile Dancu

PERCEPTIA PUBLICĂ A ȘCOLII ROMÂNEȘTI

2010-09-13T04:50:00.000-07:00

Aprecierea generală asupra învăţămîntului românesc este una negativă.

Cei mai mulţi dintre români (61%) au în general o părere proastă şi foarte proastă despre scoala românească, în timp ce doar 36% au o părere bună şi foarte bună. 61% dintre români ar prefera studiul în străinătate pentru copiii lor. Comparativ cu învăţământul din Uniunea Europeană, doar un sfert dintre români (26%) cred că avem un învăţământ mai bun, în timp ce 55% cred că învăţământul românesc este mai slab. Principalele motive invocate pentru a justifica această evaluare negativă sunt legate de caracterul neaplicat, lispa de dotare a şcolilor şi calitatea scăzută a actului educaţional. Citește mai mult...

Descarcă raportul complet aici...

Descarcă analiza în format doc aici...

EXIT POLL - MUNICIPIUL CHIȘINĂU

2010-09-07T01:25:00.000-07:00

RAPORT DE FINAL DE CERCETARE - 5 septembrie

Metodologia cercetării:
Număr de persoane intervievate: 9.832 persoane.
Interviurile s-au desfășurat face to face la ieșirea de la secția de votare.
Număr de secţii de votare în care s-au desfăşurat interviurile: 133.
Eşantion la nivelul municipiului Chișinău reprezentativ de secţii de votare din punct de vedere al sectoarelor de rezidență şi a număruluide alegători.
Marja de eroare ± 1,0% la un nivel de încredere de 95%

Descarcă raportul aici...

Percepția publică a minorității rome

2010-09-03T12:00:00.000-07:00

SONDAJ DE OPINIE
Volumul eșantionului: 1.231indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,8%
Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI fieldswork
Ancheta de teren: 31 august - 1 septembrie 2010

Descarcă raportul complet aici...

Romanii si nostalgia comunismului - Sondaj de opinie

2010-07-26T12:00:00.000-07:00

ÎNSEMNĂRI LA UN SONDAJ DE OPINIE
Vasile Dâncu

Președinte IRES
După ce acum câteva săptamâni am pus într-un sondaj de opinie câteva întrebări legate de amintirea comunismului, a avut loc o dezbatere destul de interesanta si, cred că fără legătură, a apărut apoi și evenimentul dezhumării cadavrelor sotilor Ceausescu, actiune a familiei. Acest eveniment, puternic mediatizat, a accentuat nostalgia după trecut și oarecum va deveni un fel de catalizator pentru un proces de accentuare a criticii fata de prezent. Unii jurnaliști m-au întrebat dacă aceste evenimente legate de resuscitarea PSR si deshumarea Ceaușeștilor nu sunt cumva evenimente planificate pentru a tăia din voturile PSD. Nu cred, așa cum nu cred că nostalgia comunismului ar mai putea genera o mișcare de viitor.
Citește analiza completă...
DESCARCĂ raportul „Romanii si nostalgia comunismului”
DESCARCĂ analiza „Nostalgia comunismului şi gestiunea socială trecutului”
DESCARCĂ analiza „NIMIC NU ESTE MAI IMPREVIZIBIL DECÂT TRECUTUL”

Comportamente de economisire și câștig ale românilor

2010-07-21T12:00:00.000-07:00

SONDAJ DE OPINIE
Volumul esantionului: 1.216 indivizi de 18 ani și peste
Tipul esantionului: mulți-stratificat, probabilist
Reprezentstivitate: eroare maximă tolerată de ± 2,9%
Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI fieldswork
Ancheta de teren: 1-3 iulie 2010

Descarcă raportul complet aici...

Nostalgia trecutului. Sacrificiile prezentului

2010-07-14T12:00:00.000-07:00

SONDAJ DE OPINIE
Volumul esantionului: 1.406 indivizi de 18 ani și peste
Tipul esantionului: mulți-stratificat, probabilist
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ±2,7%
Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI fieldswork.
Ancheta de teren: 1-3 iulie 2010

Descarcă raportul complet aici...

Vacanțele de vis ale românilor au rămas doar vise

2010-07-13T12:00:00.000-07:00

SONDAJ DE OPINIE
Volumul eșantionului: 1.479 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: mulți-stratificat, probabilist
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ±2,6%
Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI fieldswork
Ancheta de teren: 8-9 iulie 2010

Descarcă raportul complet aici...

World Cup 2010

2010-07-07T12:00:00.000-07:00

World Cup 2010 South Africa
Campionatul Mondial de Fotbal se apropie de final, iar emotiile cresc pe zi ce trece. Ieri am incercat sa aflăm câteva lucruri legate de acest subiect. 47% dintre români au urmărit meciurile actualul Campionat, iar 86% dintre aceștia au stat aproape și pentru sferturile de finală. Dar cine câștigă? Meciul preferat al oamenilor a fost Argentina-Germania, de așteptat dat fiind scorul surprinzător de 4-0 în favoarea Germaniei. Dacă până acum se spunea că Germania joacă cel mai urât fotbal, în acest meci din sferturi, nemții au demonstrat că știu să facă spectacol. Drept urmare, Germania e văzută ca fiind următoarea campioană mondială la fotbal, urmată de Spania și Olanda. Voi ce credeți?

D escarcă studiul complet aici...